Butonul de lângă radiator are cinci cifre și un fulg de nea, dar nimeni nu a inclus vreodată un manual de utilizare pentru el. De aici pornește majoritatea neînțelegerilor legate de încălzire în locuințe: unii rotesc butonul la maximum ca să se încălzească mai repede, alții opresc totul înainte să plece la serviciu, iar factura tot vine mai mare decât ar trebui. W acest articol explicăm ce înseamnă cifrele, ce temperatură este potrivită pentru fiecare încăpere și cât se poate economisi în realitate reducând setarea cu un grad.
Ce înseamnă cifrele de pe robinetul termostatic
Cel mai important lucru de la început: cifra de pe buton nu indică puterea de încălzire, ci temperatura pe care vrei să o ai în cameră. Robinetul are în interior un senzor care măsoară aerul din jurul său și deschide sau închide parțial, în mod automat, alimentarea radiatorului cu apă fierbinte. Setezi temperatura dorită, nu intensitatea.
Fiecărei poziții îi corespund aproximativ următoarele temperaturi:
| Poziție | Temperatură | Unde se potrivește |
|---|---|---|
| ❄ | aprox. 6-8°C | doar protecție împotriva înghețării instalației |
| 1 | aprox. 12-14°C | vestibul, garaj, încăperi auxiliare |
| 2 | aprox. 15-16°C | dormitor |
| 3 | aprox. 20-22°C | living, cameră de zi, birou |
| 4 | aprox. 22-24°C | baie |
| 5 | aprox. 26-28°C | valoare extremă, inutilă în utilizarea de zi cu zi |
Intervalele diferă puțin în funcție de producătorul robinetului termostatic, așa că ia-le drept repere, nu drept valori exacte la un grad. Principiul este însă același pentru toate: cu cât cifra este mai mare, cu atât trebuie să fie mai cald în cameră înainte ca radiatorul să se oprească din încălzit.
De ce setarea nu influențează viteza de încălzire a camerei
Aceasta este probabil cea mai frecventă neînțelegere legată de încălzire. Când te întorci într-un apartament răcit, instinctul îți spune să rotești butonul la maximum și astfel să accelerezi încălzirea. Numai că robinetul termostatic nu funcționează ca pedala de accelerație.
Dacă în cameră este mai răcoare decât valoarea setată, robinetul se deschide complet, indiferent dacă este setat la trei sau la cinci. Prin radiator curge exact aceeași cantitate de apă fierbinte. Diferența apare abia la final: la trei, radiatorul oprește alimentarea când în cameră se ajunge la 20-22 de grade, iar la cinci va continua să încălzească până la 26 sau 28. Camera se va încălzi la fel de repede, doar că, în al doilea caz, încălzirea nu se va opri în momentul în care temperatura devine plăcută.
Așadar, ajungi să plătești pentru supraîncălzire, nu pentru viteză. Dacă vrei să fie cald mai repede, este mai eficient să eliberezi caloriferul și să închizi ușa camerei decât să schimbi setările.
Ce temperatură este potrivită pentru fiecare încăpere
Setarea aceleiași temperaturi peste tot este comodă, dar costisitoare. Cele mai mari economii se obțin tocmai prin diferențiere: în bucătărie și în dormitor pur și simplu nu ai nevoie de la fel de multe grade ca în sufragerie.
Un reper de la care merită să începi sunt recomandările Organizației Mondiale a Sănătății (Housing and Health Guidelines). WHO indică 18°C drept temperatura minimă sigură pentru adulții sănătoși în sezonul de încălzire. Sub această limită crește riscul problemelor de sănătate, mai ales în cazul copiilor și al persoanelor în vârstă, așa că nu e cazul să faci economii cu orice preț.
- Sufragerie și cameră de zi: 20 până la 22°C. Aici petreci cel mai mult timp stând nemișcat, așa că simți cel mai tare frigul.
- Dormitor: 15 până la 18°C. Aerul mai răcoros favorizează un somn mai bun, iar sub plapumă oricum e cald.
- Baie: 22 până la 24°C. Este singura încăpere în care stai ud și dezbrăcat, așa că o temperatură mai ridicată are sens.
- Bucătărie: 18 până la 20°C. Cuptorul, plita și frigiderul emană destul de multă căldură.
- Camere folosite rar: minimum 15°C. Nu mai puțin, fiindcă pereții răciți încep să acumuleze umezeală.
Reducerea temperaturii noaptea și când ești plecat
Închiderea tuturor caloriferelor înainte de a pleca la serviciu pare cea mai simplă metodă de a economisi. W În practică, de obicei nu merită și e bine să știi de ce.
Căldura nu se găsește doar în aer. O stochează pereții, podelele, mobilierul, întreaga masă a clădirii. Câteva ore fără încălzire răcesc nu doar aerul, care se încălzește repede, ci și toate aceste elemente de construcție, care se încălzesc lent și costisitor. După întoarcere, instalația trebuie să recupereze toată această pierdere, iar asta consumă mai multă energie decât ar fi costat menținerea unei temperaturi puțin mai scăzute în tot acest timp.
De aceea, este mai rezonabil să reduci temperatura cu 2 până la 3 grade, de exemplu, să rotești robinetul de la trei la doi, decât să-l închizi de tot. Astfel, casa nu va avea timp să se răcească, iar tu nu vei plăti în plus pentru a încălzi din nou pereții.
Cât economisești dacă reduci încălzirea cu un grad
W sectorul energetic există o regulă practică simplă: fiecare grad în minus înseamnă cu aproximativ 5 până la 8 procente mai puțină energie termică consumată, în medie aproximativ 6 procente. Aceeași valoare este menționată, independent una de cealaltă, de agenția germană pentru energie dena și de campania poloneză a sectorului de termoficare „20 de grade pentru climă", derulată de Camera Economică de Termoficare din Polonia.
De unde vine această valoare? Caloriferul cedează căldură pentru a compensa diferența dintre temperatura din cameră și cea de afară. W sezonul de încălzire, această diferență este, în medie, de câteva zeci de grade. Un grad reprezintă, așadar, cam o doisprezecime din efortul total pe care trebuie să-l depună instalația, de aici și acel câteva procente.
O precizare importantă: este o regulă orientativă, nu o constantă fizică valabilă pentru orice casă. W clădirile slab izolate, efectul asupra consumului de kilowați-oră va fi mult mai mare, deoarece pierderile sunt mai mari. W casele bine izolate, unde soarele și activitățile zilnice ale locatarilor furnizează multă căldură, același grad în minus va produce o diferență proporțional mai mică.
De ce, în bloc, butonul nu coboară sub poziția doi
Dacă locuiești într-un bloc și capul termostatic are un limitator care nu permite coborârea sub o anumită valoare, nu este vorba de o defecțiune sau de rea-voința administrației. Este efectul unei cerințe prevăzute în Regulamentul ministrului infrastructurii privind condițiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească clădirile și amplasarea acestora.
Merită precizat de la bun început cui i se adresează această prevedere, fiindcă de aici apar uneori neînțelegeri. Articolul 134 stabilește ce caracteristici trebuie să aibă instalația: în clădirile alimentate de la rețeaua de termoficare sau de la o sursă proprie pe bază de ulei, gaz ori electricitate, regulatoarele trebuie să funcționeze automat și să permită reducerea temperaturii, dar nu sub 16°C în încăperile cu o temperatură de calcul de 20 de grade sau mai mare. Este o cerință tehnică privind echipamentele și proiectarea instalației, nu o interdicție adresată locatarului și nici o prevedere care să spună câte grade poți avea în living.
De unde provine, mai exact, această limită? În principal, din grija pentru clădire. Pereții foarte reci, mai ales în colțuri, lângă ferestre și în spatele mobilei, încep să adune condens, iar de aici până la umezeală și mucegai nu mai e decât un pas. În cazul livingului, unde temperatura rareori scade sub această valoare, riscul este mai degrabă teoretic, însă pentru o cameră folosită mai rar, orientată spre nord, este cât se poate de practic. Al doilea motiv, secundar, este că o locuință răcită preia puțină căldură de la apartamentele învecinate, prin pereți.
Mai există și un aspect strict financiar de care merită să ții cont când îți planifici economiile la bloc. În cazul facturilor calculate pe baza repartitoarelor, regulamentele prevăd de obicei un cost variabil minim și coeficienți de corecție pentru apartamentele cu o amplasare mai puțin avantajoasă. W practică, asta înseamnă că reducerea drastică a temperaturii nu se reflectă întotdeauna în factură în aceeași proporție pe care ai putea-o aștepta pe baza valorilor repartitorului. Regulile le găsești în regulamentul de repartizare a costurilor al asociației de proprietari.
În încheiere, o precizare importantă: aceeași recomandare nu se aplică locuințelor individuale, construcțiilor din gospodării, clădirilor destinate recreerii individuale și nici apartamentelor cu instalație proprie de încălzire. Dacă locuiești într-o casă sau ai propria centrală în apartament, reglezi robinetele termostatice după cum consideri potrivit, inclusiv pe simbolul fulgului de nea.
Cele mai frecvente greșeli
- Radiator acoperit de mobilă sau de perdea. Problema este dublă. Căldura se răspândește mai greu în cameră, iar senzorul din robinetul termostatic măsoară aerul prins în spatele obstacolului, care este mai cald decât restul încăperii. Robinetul consideră, așadar, că este deja cald și închide ventilul, deși camera este încă răcoroasă.
- Radiator cu praf între ele. Stratul de praf dintre ele acționează ca o pătură și limitează semnificativ cedarea căldurii. Curățarea radiatorului cu aspiratorul înainte de începerea sezonului durează câteva minute și poate reduce costurile de încălzire.
- Robinetul termostatic orientat în direcția greșită. Senzorul trebuie să fie în contact cu aerul din cameră. Dacă robinetul este întors spre perete sau orientat în jos, către țevi și radiator, măsoară căldura acestora în locul temperaturii din încăpere și oprește încălzirea prea devreme. Robinetul termostatic montat corect este așezat orizontal și „privește” spre interiorul camerei.
- Aerisirea cu radiatorul deschis. Aerul rece care pătrunde în încăpere face ca robinetul termostatic să deschidă ventilul la maximum, iar radiatorul încălzește din răsputeri aerul care va ieși pe fereastră în scurt timp. Ordinea corectă: închide robinetul termostatic la treapta cea mai joasă, aerisește intens timp de 5 până la 10 minute, închide fereastra, apoi deschide din nou robinetul termostatic.
Ce faci mai departe dacă simpla reglare nu este suficientă
Reglarea robinetelor termostatice este primul și cel mai simplu pas, dar nu este singurul la care poți recurge. Uneori, chiar și cu reglajele corecte, unele încăperi se încălzesc mult mai puțin decât altele. În acest caz, problema nu mai ține de robinetele termostatice, ci de modul în care apa se distribuie între diferitele radiatoare din întreaga instalație, fenomen numit echilibrare și echilibrare hidraulică.
O pârghie separată și independentă este temperatura apei care iese din centrală, setată chiar pe centrală sau pe regulator, precum și reglajul pompei de circulație, care stabilește câtă apă circulă prin instalație. Acestea sunt trei niveluri diferite de reglare, iar împreună oferă imaginea completă a costurilor de încălzire.
Dambat – producător de încredere de pompe și echipamente hidrotehnice certificate pentru calitate.
Întrebări frecvente
Ce înseamnă cifrele de pe capul termostatic?
Cifrele corespund temperaturii țintă din încăpere, nu intensității încălzirii. Orientativ: 1 înseamnă aproximativ 12 până la 14°C, 2 înseamnă 15 până la 16°C, 3 înseamnă 20 până la 22°C, 4 înseamnă 22 până la 24°C, iar 5 înseamnă 26 până la 28°C. Valorile exacte diferă puțin de la un producător de capete termostatice la altul.
Setarea capului termostatic la maximum încălzește camera mai repede?
Nu. Robinetul caloriferului se deschide complet, indiferent de cifra selectată, atunci când în încăpere este mai rece decât temperatura setată. O cifră mai mare înseamnă doar un prag mai ridicat la care robinetul se va închide, ceea ce duce la un consum mai mare de energie, nu la atingerea mai rapidă a unei temperaturi confortabile.
Cât economisesc dacă reduc încălzirea cu 1 grad?
Aproximativ 5 până la 8%, în medie 6% din consumul de energie termică pentru fiecare grad redus. Aceeași valoare este indicată de agenția germană pentru energie dena și de campania poloneză a sectorului de termoficare „20 de grade pentru climă”. W Într-o locuință slab izolată, efectul va fi mai mare, iar într-una bine izolată, mai mic.
De ce capul termostatic din apartamentul meu nu permite coborârea sub poziția 2?
Această prevedere rezultă din articolul 134 al Regulamentului ministrului infrastructurii privind condițiile tehnice ale clădirilor. Legea prevede că, în clădirile cu mai multe locuințe alimentate de la rețeaua de termoficare sau de la o sursă proprie pe bază de păcură, gaz ori electricitate, regulatoarele trebuie să permită reducerea temperaturii, dar nu sub 16°C. Este o cerință tehnică pentru instalație, nu o interdicție adresată locatarului. Nu se aplică locuințelor unifamiliale și nici apartamentelor cu instalație proprie de încălzire.
De ce încălzește mai slab un calorifer acoperit de mobilier?
Senzorul din capul termostatic detectează temperatura aerului prins chiar lângă calorifer. Dacă acest aer este mai cald decât restul camerei din cauza unui obiect de mobilier sau a unei perdele care îl acoperă, capul închide prematur robinetul, înainte ca întreaga încăpere să se încălzească.
Merită să oprești complet încălzirea atunci când nu ești acasă?
De obicei, nu. Pereții și podelele stochează căldura, așa că răcirea lor completă necesită apoi mai multă energie pentru a le încălzi din nou decât menținerea unei temperaturi constante, puțin mai scăzute, pe aceeași durată. Este mai sigur să reduci temperatura cu 2 până la 3°C, în loc să închizi caloriferul de tot.
