Butonul de lângă radiator are cinci cifre și un fulg de nea, dar nimeni nu a atașat vreodată instrucțiunile de utilizare. De aici provin cele mai multe neînțelegeri casnice legate de încălzire: cineva îl rotește la maximum ca să fie mai repede, altcineva închide totul la zero înainte de a pleca la serviciu, iar factura oricum vine mai mare decât ar trebui. În acest articol explicăm ce înseamnă aceste cifre, ce temperatură este potrivită pentru fiecare încăpere și cât se poate economisi în realitate scăzând temperatura cu un grad.
Ce înseamnă cifrele de pe termostat
Cel mai important lucru de la început: cifra de pe buton nu reprezintă puterea de încălzire, ci temperatura pe care vrei să o ai în cameră. Termostatul are în interior un senzor care măsoară aerul din jurul său și deschide sau închide parțial automat alimentarea cu apă fierbinte a radiatorului. Setezi temperatura dorită, nu intensitatea.
Fiecărei poziții îi corespund aproximativ următoarele temperaturi:
| Poziție | Temperatură | Unde se potrivește |
|---|---|---|
| ❄ | aprox. 6 până la 8°C | doar protecție împotriva înghețării instalației |
| 1 | aprox. 12 până la 14°C | vestibul, garaj, încăperi gospodărești |
| 2 | aprox. 15 până la 16°C | dormitor |
| 3 | aprox. 20 până la 22°C | living, cameră de zi, birou |
| 4 | aprox. 22 până la 24°C | baie |
| 5 | aprox. 26 până la 28°C | valoare maximă, inutilă în viața de zi cu zi |
Intervalele diferă puțin în funcție de producătorul termostatului, așa că tratează-le ca puncte de referință, nu ca valori exacte până la un grad. Principiul este însă comun tuturor: cu cât cifra este mai mare, cu atât trebuie să fie mai cald în încăpere înainte ca radiatorul să înceteze să încălzească.
De ce setarea nu influențează viteza de încălzire a încăperii
Aceasta este probabil cea mai frecventă neînțelegere legată de încălzire. Când te întorci într-un apartament răcit, instinctul îți spune să rotești butonul la maximum și astfel să accelerezi procesul de încălzire. Doar că termostatul radiatorului nu funcționează ca pedala de accelerație.
Dacă în cameră este mai rece decât valoarea setată, robinetul se deschide complet, indiferent dacă este setat la trei sau la cinci. În radiator curge exact aceeași cantitate de apă fierbinte. Diferența apare abia la final: la trei, radiatorul va opri alimentarea când în cameră se ajunge la 20 până la 22 de grade, iar la cinci va continua să încălzească până la 26 sau 28. Camera se va încălzi la fel de repede, doar că în al doilea caz încălzirea nu se va opri în momentul în care temperatura devine plăcută.
Prin urmare, plătești pentru supraîncălzire, nu pentru viteză. Dacă vrei să se încălzească mai repede, este mai eficient să eliberezi caloriferul și să închizi ușa camerei decât să schimbi setările.
Ce temperatură în fiecare încăpere
Setarea aceleiași valori peste tot este comodă, dar costisitoare. Cele mai mari economii se obțin tocmai prin diferențiere: în bucătărie și în dormitor pur și simplu nu ai nevoie de la fel de multe grade ca în sufragerie.
Ca punct de referință de la care merită să începi, pot fi folosite recomandările Organizației Mondiale a Sănătății (Housing and Health Guidelines). WHO indică 18°C ca temperatură minimă sigură pentru adulții sănătoși în sezonul de încălzire. Sub această limită crește riscul problemelor de sănătate, în special la copii și la vârstnici, așa că nu este cazul să economisești cu orice preț.
- Sufragerie și cameră de zi: 20 până la 22°C. Aici petreci cel mai mult timp stând nemișcat, așa că resimți cel mai puternic frigul.
- Dormitor: 15 până la 18°C. Aerul mai rece favorizează un somn mai bun, iar sub plapumă este oricum cald.
- Baie: 22 până la 24°C. Singura încăpere în care stai ud și dezbrăcat, așa că o temperatură mai ridicată are sens aici.
- Bucătărie: 18 până la 20°C. Cuptorul, plita și frigiderul degajă singure destulă căldură.
- Încăperi folosite rar: minimum 15°C. Nu mai jos, deoarece pereții răciți încep să acumuleze umezeală.
Scăderi pe timpul nopții și în perioadele de absență
Închiderea tuturor caloriferelor înainte de plecarea la serviciu pare cea mai simplă metodă de a economisi. În practică, de obicei nu merită, și e bine să știi de ce.
Căldura nu se află doar în aer. Ea este stocată de pereți, podele, mobilier, de întreaga masă a clădirii. Câteva ore fără încălzire răcesc nu doar aerul, care se încălzește rapid, ci și toate aceste elemente care se încălzesc lent și costisitor. La întoarcere, instalația trebuie să recupereze întreaga pierdere, iar asta consumă mai multă energie decât ar fi costat menținerea unei temperaturi ceva mai scăzute în acest timp.
De aceea, este mai rezonabilă scăderea cu 2 până la 3 grade, de exemplu rotirea butonului de la trei la doi, decât închiderea completă. Astfel, casa nu apucă să se răcească, iar tu nu plătești în plus pentru reîncălzirea pereților.
Cât economisești scăzând încălzirea cu un grad
În domeniul energetic există o regulă practică simplă: fiecare grad în minus înseamnă cu aproximativ 5 până la 8 procente mai puțină energie termică consumată, în medie aproximativ 6 procente. Aceeași valoare este indicată independent atât de agenția germană pentru energie dena, cât și de campania poloneză a industriei de termoficare „20 de grade pentru climă", derulată de Camera de Comerț pentru Termoficare din Polonia.
De unde vine această cifră? Caloriferul degajă căldură pentru a compensa diferența dintre temperatura din cameră și temperatura de afară. În sezonul de încălzire, această diferență este, în medie, de câteva zeci de grade. Un grad reprezintă, așadar, aproximativ o cincisprezecime din întregul efort pe care trebuie să-l depună instalația, iar de aici rezultă aceste câteva procente.
O precizare importantă: aceasta este o regulă orientativă, nu o constantă fizică identică pentru fiecare casă. Într-o clădire slab izolată, efectul exprimat în kilowați-oră consumați va fi vizibil mai mare, deoarece pierderile sunt mai mari. Într-o casă bine izolată, unde soarele și viața de zi cu zi a locatarilor furnizează o parte importantă din căldură, aceeași scădere cu un grad va produce proporțional o diferență mai mică.
De ce robinetul din bloc nu coboară sub poziția a doua
Dacă locuiești într-o clădire cu mai multe apartamente, iar capul termostatic are un limitator care nu permite coborârea mai jos, nu este vorba despre o defecțiune sau despre rea-voința administrației. Este efectul cerinței prevăzute în Regulamentul ministrului infrastructurii privind condițiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească clădirile și amplasarea acestora.
Merită precizat din start cui i se adresează această prevedere, deoarece poate fi o sursă de neînțelegeri. Paragraful 134 stabilește ce caracteristici trebuie să aibă instalația: în clădirile alimentate de la rețeaua de termoficare sau de la o sursă proprie pe bază de ulei, gaz ori electricitate, regulatoarele trebuie să funcționeze automat și să permită reducerea temperaturii, dar nu sub 16°C în încăperile cu o temperatură de calcul de 20 de grade sau mai mare. Aceasta este o cerință tehnică referitoare la echipamente și la proiectarea instalației, nu o interdicție adresată locatarului și nici o prevedere care să spună câte grade ai voie să ai în living.
De unde a apărut, de fapt, tocmai această limită? În principal, din grija pentru clădirea propriu-zisă. Pereții răciți puternic, mai ales în colțuri, lângă ferestre și în spatele mobilei, încep să acumuleze condens, iar de aici până la umezeală și mucegai nu mai este decât un pas. În cazul livingului, care rareori scade sub această valoare, importanța este mai degrabă teoretică, însă pentru o cameră folosită mai rar, orientată spre nord, este cât se poate de practică. Al doilea motiv, secundar, este că un apartament răcit preia o parte din căldura locuințelor învecinate prin pereți.
Există și un aspect strict financiar pe care merită să îl știi atunci când planifici economii într-un bloc. În cazul decontărilor bazate pe repartitoare, regulamentele prevăd de obicei un cost variabil minim și coeficienți de corecție pentru apartamentele amplasate în poziții mai puțin favorabile. În practică, acest lucru înseamnă că reducerea temperaturii foarte mult nu se reflectă întotdeauna în factură în aceeași proporție la care te-ai aștepta pe baza indicațiilor repartitorului. Regulile le găsești în regulamentul de decontare al asociației de proprietari sau al comunității de proprietari.
La final, este importantă o precizare: aceeași regulă nu se aplică locuințelor unifamiliale, clădirilor gospodărești, clădirilor destinate recreerii individuale și nici apartamentelor dotate cu propria instalație de încălzire. Dacă locuiești într-o casă sau ai propria centrală în apartament, reglezi capetele termostatice cum consideri potrivit, inclusiv pe simbolul fulgului de nea.
Cele mai frecvente greșeli
- Radiator blocat de mobilier sau acoperit de perdea. Problema este dublă. Căldura se răspândește mai greu în încăpere, iar senzorul din capul termostatic măsoară aerul prins în spatele obstacolului, mai cald decât restul încăperii. Capul termostatic consideră astfel că este deja cald și închide parțial ventilul, deși încăperea este în continuare rece.
- Elemente acoperite de praf. Stratul de praf dintre elemente acționează ca o pătură și limitează vizibil cedarea căldurii. Curățarea radiatorului înainte de sezon durează câteva minute și poate face diferența la costurile de încălzire.
- Capul termostatic orientat în direcția greșită. Senzorul trebuie să intre în contact cu aerul din încăpere. Dacă capul termostatic este orientat spre perete sau în jos, spre țevi și radiator, acesta măsoară căldura lor în locul temperaturii din încăpere și oprește încălzirea prea devreme. Un cap termostatic montat corect este poziționat orizontal și „privește” spre interiorul încăperii.
- Aerisirea cu radiatorul deschis. Fluxul de aer rece face ca robinetul termostatic să deschidă ventilul la maximum, iar radiatorul încălzește din toate puterile aerul care va ieși imediat pe fereastră. Ordinea corectă: setează capul termostatic la treapta minimă, aerisește intens timp de 5 până la 10 minute, închide fereastra, apoi reglează capul termostatic la loc.
Ce faci în continuare dacă reglarea nu este suficientă
Setarea capetelor termostatice este primul și cel mai simplu pas, dar nu este singurul pe care îl ai la dispoziție. Se întâmplă ca, în ciuda reglajelor corecte, unele încăperi să se încălzească mult mai slab decât altele. Problema nu mai ține atunci de capetele termostatice, ci de modul în care apa se distribuie între diferitele radiatoare din întreaga instalație, fenomen numit echilibrare hidraulică.
O pârghie separată și independentă este temperatura apei care iese din cazan, setată chiar pe cazan sau pe controler, precum și setarea pompei de circulație, care determină câtă apă circulă prin instalație. Acestea sunt trei niveluri diferite de reglare și numai împreună oferă imaginea completă a costurilor încălzirii.
Dambat – producător de încredere de pompe și echipamente hidrotehnice cu certificate de calitate.
Întrebări frecvente
Ce înseamnă cifrele de pe capul termostatic?
Cifrele corespund temperaturii țintă a încăperii, nu intensității încălzirii. Orientativ: 1 înseamnă aproximativ 12 până la 14°C, 2 înseamnă 15 până la 16°C, 3 înseamnă 20 până la 22°C, 4 înseamnă 22 până la 24°C, iar 5 înseamnă 26 până la 28°C. Valorile exacte diferă ușor în funcție de producătorul capului termostatic.
Setarea capului termostatic la maximum accelerează încălzirea camerei?
Nu. Robinetul caloriferului se deschide complet, indiferent de cifra aleasă, atunci când în încăpere este mai frig decât temperatura setată. O cifră mai mare indică doar un prag mai ridicat la care robinetul se va închide, ceea ce duce la un consum mai mare de energie, nu la atingerea mai rapidă a temperaturii de confort.
Cât economisesc dacă reduc încălzirea cu 1 grad?
Aproximativ 5 până la 8%, în medie 6% din consumul de energie termică pentru fiecare grad cu care reduci temperatura. Aceeași valoare este menționată de agenția germană pentru energie dena și de campania poloneză a industriei de termoficare „20 de grade pentru climă”. Într-o casă slab izolată, efectul va fi mai mare, iar într-una bine izolată, mai mic.
De ce, în apartamentul meu, capul termostatic nu permite scăderea sub poziția 2?
Acest lucru rezultă din articolul 134 al Regulamentului ministrului infrastructurii privind condițiile tehnice ale clădirilor. Prevederea stabilește că, în clădirile multifamiliale alimentate de la rețeaua de termoficare sau de la o sursă proprie pe bază de ulei, gaz ori energie electrică, regulatoarele trebuie să permită reducerea temperaturii, dar nu sub 16°C. Este o cerință tehnică pentru instalație, nu o interdicție adresată locatarului. Nu se aplică locuințelor unifamiliale sau apartamentelor cu instalație proprie de încălzire.
De ce încălzește mai slab un calorifer acoperit de mobilier?
Senzorul din capul termostatic detectează temperatura aerului blocat chiar lângă calorifer. Dacă acest aer este mai cald decât restul camerei din cauza unui obiect de mobilier sau a unei perdele care acoperă caloriferul, capul termostatic închide parțial robinetul prea devreme, înainte ca întreaga încăpere să apuce să se încălzească.
Merită să oprești complet încălzirea atunci când nu ești acasă?
De obicei, nu. Pereții și podelele acumulează căldură, astfel încât răcirea lor completă necesită ulterior mai multă energie pentru a fi încălzite din nou decât menținerea unei temperaturi constante, ușor mai scăzute, în același interval de timp. Este mai sigur să reduci temperatura cu 2 până la 3°C, în loc să închizi complet caloriferul.
