Pompa submersibilă este unul dintre numeroasele tipuri de pompe de presiune. Este utilizată pentru pomparea apei de la adâncimi foarte mari. Are o construcție cu șurub sau monobloc și funcționează pe principiul unei pompe centrifuge. Este concepută pentru a lucra în apă și are o gamă largă de aplicații în industrie și în gospodării. Pompa submersibilă este, printre altele, indispensabilă pentru extragerea apei din puțurile de mare adâncime. Să vedem la ce parametri trebuie să fim atenți atunci când alegem pompa submersibilă potrivită.
Eficiență energetică și fiabilitate în funcționare
Pompa submersibilă potrivită trebuie să fie, înainte de toate, eficientă și fiabilă. Performanța ridicată trebuie să fie însoțită de un consum redus de energie și de o funcționare fiabilă în orice condiții. Costurile de exploatare ale pompei submersibile nu trebuie să fie prea mari. Pompa submersibilă trebuie să aibă un coeficient scăzut de consum energetic. Aceasta trebuie exploatată în intervalul de eficiență maximă. Pompa submersibilă va avea un consum redus de energie dacă este aleasă corect în funcție de tipul puțului, diametrul și adâncimea forajului, adâncimea nivelului apei, înălțimea clădirii, necesarul de apă și distanța dintre puț și clădire. Puterea motorului are, de asemenea, o importanță majoră pentru eficiența pompei și variază, de obicei, între 500 W și 1500 W. Important este și parametrul termic, respectiv valoarea admisă a temperaturii lichidului.
Debitului pompei Q și înălțimea de pompare H
Stabilirea debitului pompei constă în determinarea punctului de funcționare. Debitul pompei este exprimat în dm3/s sau m3/h, ceea ce înseamnă volumul de lichid pompat într-o anumită unitate de timp. Mai simplu spus, debitul pompei reprezintă valoarea debitului necesar pentru acoperirea necesarului de apă. Debitul pompei trebuie, pe de o parte, să corespundă cerințelor de exploatare ale obiectivului alimentat, iar pe de altă parte să fie adaptat la debitul puțului și la rezistența la curgere. Debitul pompei trebuie să fie întotdeauna mai mic decât debitul puțului.
Înălțimea de pompare a lichidului este exprimată în metri coloană de lichid și indică presiunea pe care trebuie să o genereze pompa, ținând cont de aproximativ 20% pierderi liniare și locale. Înălțimea geometrică de pompare reprezintă diferența dintre cel mai înalt consumator de lichid și nivelul apei. Cel mai bine este să măsurați distanța de la nivelul apei până la racordul de apă din clădire, iar apoi de la racord până la cel mai înalt punct de consum. Cele două valori trebuie adunate, după care trebuie adăugate 20% din înălțimea geometrică de pompare și încă 20 de metri, pentru a menține valoarea corectă a presiunii necesare la robinet.
